joi, 25 august 2011

Victoria part. II


``Am ales eu, pentru amandoi! Si am ales ca mai bine sa ne IUBIM de la distanta, decat sa suferim.... iar pentru ca eu ma iubesc, am ales sa nu sufar! El ... nu stiu.... nu am mai vorbit de foarte mult timp... ``

``Au fost la inceputuri clipe minunate, si clipe de groaza.... a fost atat de frumos, incat nu as schimba nimic.... Doi copii nebuni care nu se intelegeau unul pe altul, intre care nu exista comunicare..... he he ....  iar eu .... o fire rebela, fara rabdare, care vroiam tot atunci... hmmm...., am fost rea.... si l-am chiniut... si probabil mi-a purtat ranchiuna multi ani.... il chiniuam pentru ca si el ma chinuia... il iubeam ca o nebuna.... si plangeam.... nu  ma intelegeam.... de ce nu pot renunta la el ??....
Acum stiu .... pentru ca  este sufletul meu pereche!!!!``

Eee na!!! Dar cu sufletul pereche trebuie sa ramai pana la sfarsit!

`` Nu draga mea! Nu este neaparat nevoie sa ramani cu el..... ceea ce este important este doar sa sti!
Iar eu stiam!
Iubeam interiorul lui cu disperare! Strigatul din launtrul lui inca ma urmareste si azi! Inca nu s-a linistit! Dar sunt momente in viata cand trebuie sa invatam! Si atunci optam ... liberul arbitru... el ne schimba viata.....
Anii au trecut.... fiecare cu viata lui,  facusem copii, eu un baietel, el un baietel. Viata ne mai lovea din cand in cand cu cate un semn.... asa ca si o plama.... si ne gandeam unul la celalat... cu dor si jind.... si cu intrebarea : ce ar fi fost daca totusi... as fi avut rabdare ? Nu stiam... Chiar nu stiam ca ne vom mai reintalni, dupa o perioada destul de lunga ne-am regasit.....``

Wow!! Si????

` `Oooo draga mea... ne iubeam mai mult decat la inceput! El care este un tacut din fire, la acea intalnire a SPUS atat de multe incat eu ramasesem fara replica! Eram consternata in scaun cu un ranjet pe fata care se chema zambet. A fost ceva.....  ajungand acasa am incercat sa comunic cu el, dar nu reuseam.... Si atunci am hotarat ca este mai bine sa nu mai insist... si asa am facut.....``

Dar de ce???

`` Pentru ca ma chinuia! Rau de tot! Nu mai stiam pe unde merg.... Ce trebuie sa fac... Imi ocupa gandurile in permanenta..... Nu mai faceam ceea ce trebuie.....  Ma autoflagelam!  Si mi-a dat cu lingurita.... putin cate putin... Pana intr-o zi cand, chiar nu stiu ce a vrut sa faca.... primesc de la el cele mai frumoase cuvinte.... ii era dor de mine, ma iubea!!!! Imi multumea pentru ca exist!!!!  Trebuie sa crezi ca au fost cele mai frumoase 24 de ore din viata mea! Am vorbit singura, am cantat, am dansat.... Il iubeam cu disperare!  Pana la un punct... pana cand desi promisese ca v-a vorbi.... nu am mai dat de el... si a inceput nebunia..... ce se intampla.... de ce?  Nu imi venea sa cred.... eram innnebunita....  am fost deceptionata.... am plans, m-am zvarcolit... orice mi-ar fi cerut sa fac, as fi facut pentru el....```

Nu inteleg.... de ce s-a comportat asa?

``Nici eu nu am inteles atunci.... nu avea logica..... pana intr-o zi, cand am descoperit reflexia lui la mine.... Am schimbat locurile.... si am gandit: daca el ar fi vrut sa vina catre mine... ce as fi facut? I-as fi sarit in brate,  si i-as fi arat ca vorbele mele nu sunt doar vorbe... I-as fi ararat toata dragostea mea.... Daca el m-ar fi sunat si eu nu reusisem sa ii raspund pe moment....L-a fi sunat inapoi sa il intreb daca este bine, daca nu a patit ceva, daca nu cumva are nevoie de mine si eu nu reusisem sa ii raspund la momentul potrivit... Daca el mi-ar fi trimis mesaje in disperare, iar eu nu as fi reusit sa ii raspund.... Si mi-ar fi fost teama de dragostea lui.... m-as fi incurajat si as fi gandit ca asta este voia Domnului,  
Voie, de care nu are de ce sa imi fie teama..... Cam asa am vazut eu reflexia lui la mine...``

Concluzia???

``Draga mea concluzia pentru acel moment a fost: Nu are incredere in mine....  Are probleme, pe care  a considerat ca nu poate se mi le comunice.... Este intr-o alta relatie, care ii era comoda si nu vroia sa renunte..... ori din cauza ca il chinuisem in trecut a dorit sa se razbune... Sau pur si simplu... NU STIA SA  MA IUBEASCA!!! Si pentru ca este un orgolios, nu a vorbit niciodata despre ce il framanta. Mi-ar fi placut sa imi spuna: INVATA-MA SA TE IUBESC! Si as fi facut-o! I-AS FI ARATAT PRIN FAPTE CAT DE MULT IL IUBESC!!! Fapte, din care ar fi inteles cum trebuie sa ma iubeasca!``

FAPTE???

`` Da, draga mea fapte, IUBIREA INSEAMA FAPTE!``
``ATUNCI AM RENUNTAT..... AM RENUNTAT LA NOI... DAR, NICIODATA NU AM RENUNTAT LA EL!  VIATA A FOST BUNA CU MINE, SI AM STIUT CA UNDEVA PE ACEST PAMANT EXISTA  SUFLETUL MEU PERECHE, CU CARE IN VIATA VIITOARE O VOI LUA DE LA CAPAT! ``


Sau poate.... Voi reusi sa unesc dimensiunile....
Dar asta este o alta poveste!


Niciun comentariu: