Chiar daca nu ne place... sau nu dorim ca acel moment sa soseasca... el vine... odata venit, suntem singuri fata in fata cu liberul nostru arbitru... ce dragut!! Nu???
Stai si te gandesti la tot felul de tretipuri pentru a castiga timp.... pentru ca semnele de care ai nevoie in deciziile tale sa devina vizibile.... Ai nevoie disperata sa respiri!!! Ilar.... nimic nu este vizibil.... esti singur in fata deciziei tale.... delirezi... esti constient de dezastrul care urmeaza... se va termina... ce vei face?? te resemnezi!!
Constientizezi ca nu poti face nimic in fata inevitabilului.... si atunci alegi sa mori .... fara sa mai opui nici un fel de rezistenta.... liberul arbitru.... l-ai folosit pentru a pleca decent, asa cum ai si venit.... singur!
Te iubesc, dragul meu tatic!!
Niciodata nu te voi uita! Iti multumesc, pentru lectia pe care mi-ai dat-o!
Imi pare rau ca au trecut 25 de ani pentru a intelege!!!!
Dar mai bine mai tarziu, decat NICIODATA!
ODIHNIESTE-TE IN PACE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu