luni, 6 februarie 2012

Nu pot! Imi pare rau!

Ceea ce incerc sa fac in aceste ore este un pacat major fata de Spiritul meu!
Asa ceva nu pot face!
Nu pot sa il conving, ca ceea ce aud este adevarat!!!
Nu pot face asta atata timp cat el urla din toate puterile: FUGI!!!! EMILIA FUGIIIIII!
In schimb pot sa il conving, ca inca nu a venit timpul pentru ca ceea ce stim, sa se indeplineasca! Poate ca inca nu suntem pregatiti, pentru ceea ce urmeaza!
Asta este simplu de facut! Iar daca timpul inca nu a sosit, putem astepta! Abia ce ne-am imprietenit cu rabdarea, asa ca beneficiem din plin de dragostea ei!
Nu pot ramane in situatia aceasta!
Merg mai departe, pentru ca a sta sa imi conving Spiritul de ceva ce el stie mai bine decat mine, este un pacat major, si pe langa asta, imi provoc multa  suferinta!
Am crezut ca nu exista NU POT, ci doar NU VREAU!
M-am inselat!
Viata mi-a aratat inca odata ca am multe de invatat si sunt pusa in fata faptului ca efectiv nu pot!
Nu pot face nimic! Sau doar sa stau intr-o suferinta continua... ceea ce nu imi mai permit! 
Ceea ce am in acest moment este acel NIMIC dureros.....




Un comentariu:

Marian spunea...

Apare din cand in cand, acest "blocaj" mental-emotional... Si apoi, ma scufund in "oceanul" de indoiala si confuzie. Mintea refuza sa accepte ceea ce nu a intrat in memoria ei, ceea ce nu a experimentat. Eu ma opresc si respir. "Privesc", observ starile pe care le am... Nu, nu e un sfat! Este ceea ce "fac" eu in momentele astea! Uneori trec repede, alteori "doare" mai mult... Oricum, te inteleg, ca trec si eu prin astea!

YANA