duminică, 5 august 2012

Zborul

Totul este verde in jur...
Rucsacul din spate este foarte greu, m-a incetinit mult...
Ceilalti au ramas in urma... mult in urma...
Imi arunc privirea inspre ei, le fac semn cu mana, si  imi continui drumul pe cararea ingusta dintre brazii inalti...
Niciodata nu mi-am inchipuit ca pot fi atat de fericita....
Drumul continua...
La un moment dat in cale imi apare o poienita larga, de unde cararea mea se ramifica catre cele trei varfuri care imi apar in cale... unul mai inalt ca celalalt...
Sunt surprinsa, pentru ca nimeni nu imi spusese ca vor fi trei varfuri si nici pe care din ele trebuie sa mergem... Efectiv sunt nepregatita...
Trebuie sa decid...
Ii astept... sau nu...
Sunt foarte departe in spatele meu... de 30 de minute nu ii mai aud vociferand.....
Atunci un gand ma strapunge, si relizez ca este pur si simplu alegerea mea.....
Asa ca aleg varful din dreapta, si imi continui nerabdatoare drumul, fara sa mai simt greutatea bagajului.
Ceva ma impinge din spate si imi tot spune in ureche: `` Mai ai putin!``
Timpul..... nu il percep... nu stiu cand ma apuc cu mainile de ultima piatra, si cu o ultima zvacnire de energie ma ridic deasupra lumii!
Sentimentul este minunat!!
Aici totul este simpul... simti cum Divinitatea este in tine, langa tine, si in tot ceea ce te inconjoara!
Imi dau rucsacul jos din spate si incep sa ma invart in jurul propiei mele persoane!
Stiti... ca intr-un vals....
Zambesc cu gura pana la urechi... un zambet care nu stiam ca il pot avea!!
Parca ... ma vad.... stau...  ma uit la mine si ma bucur alaturi de  mine!!
In sfarsit sunt cu adevarat fericita!!
.
.
.
Ma linistesc si vad in stanga mea un planor....
Wow!!!!
Emilia, visezi!!!
Este un vis!!
Realizez ca sunt intr-un vis.... un vis minunat... Imi doresc sa nu  ma trezesc... continui sa visez....
Atunci ma urc in acest aparat micut, si ma las in voia curentilor care ma poarta in jurul Pamantului.....
Zbor...
Soarele starluceste, iar eu sunt langa El.... nici un nor nu este pe cerul senin...
Zbor usor peste campii si dealuri.... vantul caldut de primavara imi saruta obrajii, inchid ochii ... am senzatia ca ma contopesc cu tot ceea ce ma inconjoara!
.
.
.
visul continua....
concluziile sunt simple....
Oricat de grea mi s-ar parea viata, si oricat de greu gasesc solutii la ceea ce nu am reusit inca sa rezolv.... Totul merge mai departe si mai devreme sau mai tarziu totul se limpezeste .... ca si in acest vis....
Love you!!!























Un comentariu:

Cosmin spunea...

Multumim pentru articol ! Este foarte interesant si bafta cu site-ul !